Am greșit! Condamnă-mă și iartă-mă…

Te ier și eu că n-ai binevoit să-mi spui,

Ne-am fi scutit de multe griji,

M-ai fi scos, la timp, din vis,

Era mai bun de nu se prefăcea în dor,

Eu mi te imaginam zâmbind,

Tu chiar zâmbeai, știind că undeva,

un biet… nebun cu suflet mare,

te visează fără încetare…

Am greșit că nu ți-am spus,

Am greșit că am sperat,

Ai greșit că nu ai încercat,

Ai putut să-arunci cu șanse în nevrednicii de rând…

Eu te iert… nu te condamn…

Vei ajunge să îmi dai dreptate.