Te rog să iei o foaie de hârtie.
Acum te rog scrie-ți numele pe ea.
Acum mototolește-o cât mai tare.
Arunca-o în sus și nu privi unde cade.
Am să o ridic eu și o voi desface.
Am desenat pe ea un chip fericit.
Vezi? Așa e și sufletul meu, plin de cicatrici,
Plin de nume scrise aleator,
Mototolit și aruncat la voia întâmplării.
Afișez un zâmbet de fațadă și gata…
Ies așa prin lume așteptând să văd ce mă va mai răni…
Toamnă Clujeană
Toamna se scurgea lin din frunzele copacilor abia căzute, Fiecare nuanță de galben, auriu, roșcat, urme rătăcite de...




0 Comments