În țara mea plină de ură,
Avem toți dubla măsură,
Avem principii oscilante,
Măsurători prea relative,
Și-o dorință arzătoare,
Să ne fie nouă bine….
Ești prost dacă ai onoare,
Fraier, dacă ești cinstit…
Și-ai călca și pe cadavre,
Ca să fii tu mulțumit…

Nu contează nici statutul,
Nici vârsta, nici ocupația,
Important e interesul…
El ne guvernează viața.

Avem toți adevărul absolut,
Avem o scuză bine pregătită,
Suntem experți în furtișaguri,
minciuna, șpagă, mită….

Suntem vai de steaua noastră,
Ne-am adus aici chiar noi,
Și vom crește-n calitate,
Când nu vom mai fi niște oi….

Bine-ar fi să recunoaștem,
Că ne-apasă mult mai tare,
C-au furat alții mai mult,
Că n-am apucat și noi…
Că indifirent ce-avem,
Suntem niște nesătui…
Și ne mâncăm între noi…