Mereu doream ceea ce nu puteam avea,
Uitam să privesc exact în fața mea,
Te-am descoperit din întâmplare,
De când erai, tu, acolo, oare?
Te gândeai, tu, că eu te voi vedea?
Mă gândeam eu, că nu te vei ascunde?
Sunt norocos că te-am găsit,
Sunt norocos că m-ai păstrat,
Suntem norocoși ca nu ne-am uitat!
pentru A.F.
Onorată adunare a personalităților, Vă rog să ocupați loc, începem! Neatentule! Lasă telefonul! Nu, speranță, nu ne va...
Oare cum e să trăiești ca frunza-n vânt?Să te lași purtat de orice adiere, să cazi,Să te ardă soarele amiezii și să nu...
Ce frumos era acel început de toamnă târzie,Verdele încăpățânat, se contopea cu arămiul primelor frunze ce cădeau...Ce...
0 Comments