Ochii căprui,
Nebunia oricui
Nu-i pot uita,
Oricât aş vrea
Ei rămân mereu…
În inima mea…
Adunare
Onorată adunare a personalităților, Vă rog să ocupați loc, începem! Neatentule! Lasă telefonul! Nu, speranță, nu ne va...
Ochii căprui,
Nebunia oricui
Nu-i pot uita,
Oricât aş vrea
Ei rămân mereu…
În inima mea…
Onorată adunare a personalităților, Vă rog să ocupați loc, începem! Neatentule! Lasă telefonul! Nu, speranță, nu ne va...
Oare cum e să trăiești ca frunza-n vânt?Să te lași purtat de orice adiere, să cazi,Să te ardă soarele amiezii și să nu...
Ce frumos era acel început de toamnă târzie,Verdele încăpățânat, se contopea cu arămiul primelor frunze ce cădeau...Ce...
0 Comments