fbpx

Mirosuri

Written by sebastiangeorgeurda

January 21, 2017

De foc mocnit ce arde-n mine,
S-a făcut din iarnă, primăvară,
S-a topit natura de atâta dor,
Iar tu, plutești ușor prin ale mele vise,

înflăcărate de profund amor…
Amăgiri ce nu-și au locul,
în lumea ta, prea plină de perfect,
deși mă-ntreb adesea, care din noi,
e cel defect…
În lumea mea, cea plină de uitare,
mai apare câte-o floare,
mult prea roșie să o pot uita,
mult prea albă să o pot avea,
mult prea verde să fie luată,
cu prea muți spini, să fie furată…
Iar de miros,  am și uitat
îl simt cum intră până-n suflet,
mai lasă-o rană, și dispare,
mirosul de cafea devine-o alinare,
păcat ca nu-mi aduce și uitare…

You May Also Like…

Hârtie

Hârtie

Te rog să iei o foaie de hârtie.Acum te rog scrie-ți numele pe ea.Acum mototolește-o cât mai tare.Arunca-o în sus și...

Stilou

Stilou

Am găsit în fundul sertarului un stilou vechi de-al meu.Am schimbat rezerva și am început să scriu...Fără să-mi dau...

Pe Cărările Trecutului

Pe Cărările Trecutului

Pe cărările vieții, pașii mei rătăcesc, căutând lumina în umbrele trecutului. Amintirile se ivesc, ca frunze-n vânt,...

0 Comments