Mila…

Written by sebastiangeorgeurda

April 11, 2016

M-aș bucura să nu te fi văzut vreodată,
Nu mi-ar păsa, de n-aș ști cine ești,
Nu mi-ar plânge sufletul, aprins de dor,
Să te privesc în ochi, doar o secundă,
Să văd cum mă privești cu milă,
Ști foarte bine ce doruri mă doboară,
Și nu-ți pasă, cât de puțin, ți-e sufletul,
Plin de venin, și ochii, ce nășteau cer albăstrui,
Acum nasc, pe-ai mei obraji, furtuni…

You May Also Like…

Adunare

Adunare

Onorată adunare a personalităților, Vă rog să ocupați loc, începem! Neatentule! Lasă telefonul! Nu, speranță, nu ne va...

Frunza

Frunza

Oare cum e să trăiești ca frunza-n vânt?Să te lași purtat de orice adiere, să cazi,Să te ardă soarele amiezii și să nu...

Toamnă târzie

Ce frumos era acel început de toamnă târzie,Verdele încăpățânat, se contopea cu arămiul primelor frunze ce cădeau...Ce...

0 Comments