În coduri…

Written by sebastiangeorgeurda

October 20, 2014

Inima-mi tresaltă.
Ochii mei mă ard.
Fugim după iubirea
Ce-o pierdem ceas de ceas.

Ne pierdem în triunghiuri,
Ne-ascundem în pătrate,
Sperăm să nu se-nchidă,
Cercul vieţii noastre.

Vrem lucruri măreţe
Ne-ascundem în nimic,
Suntem biete fiinţe
Ce mai trăim un pic.

În ploaia degradantă
Ce stinge focu’ etern
Dansăm nebuni, degeaba
Sperând să dăm lumii
Un semn…

În saltul abisal pe care-l pregătim
Noi suntem cascadorii,
Cei fără de corzi,
Iar plasa noastră sfântă
E iubirea, pentru toţi…

You May Also Like…

Adunare

Adunare

Onorată adunare a personalităților, Vă rog să ocupați loc, începem! Neatentule! Lasă telefonul! Nu, speranță, nu ne va...

Frunza

Frunza

Oare cum e să trăiești ca frunza-n vânt?Să te lași purtat de orice adiere, să cazi,Să te ardă soarele amiezii și să nu...

Toamnă târzie

Ce frumos era acel început de toamnă târzie,Verdele încăpățânat, se contopea cu arămiul primelor frunze ce cădeau...Ce...

0 Comments