Iartă-mă, te rog, iubire…
Mi-au dospit nişte sentimente nebune,
Şi-oricât i-aş cere inimii să tacă
Ea tot mai tare te cheamă…
Şi plânge şi-o doare, şi-ar vrea să plece
Dar drumul spre tine îi e blocat
Şi chiar de-ar putea trece,
Tu, fără milă ai zvârli-o în neant,
Acolo unde s-a ascuns, deja de dorul tău
Şi iar, singură-n întuneric suspină plină de jale…