Consemn…

Written by sebastiangeorgeurda

March 30, 2016

Am înțeles, vă doare, am să tac,
În locul meu nu va vorbi vreo piatră,
Nu va saluta vreun urs, hain cu botu-i plin de sânge,
Veți fi-mpacați cu liniștea voastră…

Îmi cer scuze, știam că nu vă pasă,
Vedeam cum ma priviți cu indiferență,
Nu știam că ascultați cu-atâta interes,
Eu vă spuneam ce cred în viață,
Iar voi, credeați că totul are dublu sens…

Ați tălmăcit și punctul de final,
S-a făcut virgula, de plâns…
Iar eu, vă las, nu mai vorbesc,

Credeați că-i ura care strigă-n mine,
Dar eu altă gest de dragoste nu am,
Decât a spune ce se-ascunde-n mine,
Să fiu cinstit pân la final…
Vă las în compania celor ce vă cântă-n strună,
Și vă lasă să visați în van…
Vă spun că sunteți stele,
Voi, umbre pe un paravan!

Ascult și tac, dar tot gândesc…

You May Also Like…

Adunare

Adunare

Onorată adunare a personalităților, Vă rog să ocupați loc, începem! Neatentule! Lasă telefonul! Nu, speranță, nu ne va...

Frunza

Frunza

Oare cum e să trăiești ca frunza-n vânt?Să te lași purtat de orice adiere, să cazi,Să te ardă soarele amiezii și să nu...

Toamnă târzie

Ce frumos era acel început de toamnă târzie,Verdele încăpățânat, se contopea cu arămiul primelor frunze ce cădeau...Ce...

0 Comments